Scurta Istorie in Cifre a Tiparului
aprox. 594 – Chinezii incep sa practice tiparul de pe un relief in negativ. Imprimarea se facea cu o presa fixa in care foile de hartie erau presate de blocuri de lemn pe care erau gravate textul si ilustratiile. Aceasta metoda a fost raspandita in vest cu ajutorul arabilor sau pe rutele caravanelor de pe “drumul matasii”. In China s-a inventat de asemenea si hartia, fapt care a condus la crearea unei suprafete ideale pentru tipar.
aprox. 700 – Primul ziar tiparit in Beijing.
aprox. 868 – In China se tipareste prima carte. “Diamond Sutra” era tiparita pe matrite de lemn si avea pe langa text si ilustratii.
aprox. 1041 – Bi Sheng, un tipograf chinez, inventeaza litera mobila.
aprox. 1230 – Cartile sunt tiparite in Coreea, folosindu-se litere mobile din metal.
aprox. 1400 – Tehnica tiparului pe blocuri de lemn ajunge in Europa din Asia.
aprox. 1450 – Johannes Gutenberg a adaptat presa de tipar cu surub, bazandu-se pe metoda presarii de la teascurile din vinificatie care erau folosite pe valea Rinului inca din perioada Imperiului Roman. El a folosit o cerneala pe baza de ulei care tocmai aparuse si o bucata de metal impartita ca matrice prismatica. A inventat un aliaj metalic turnabil in forma (matrita). Cuvantul tiparit a facilitat circulatia informatiei si a cunoasterii, care reprezentasera privilegiul manastirilor. Apoi, prima explozie mass-media a lovit Europa. De la 1500 si pana astazi, mai mult de 9 milioane de carti tiparite au fost puse in circulatie. Probabil cel mai mare merit al lui Gutenberg este faptul ca dupa o perioada experimentala in care nu se cunostea nimic, tiparul a atins repede un grad de eficienta tehnica nedepasit pana la inceputul secolului al XIX-lea. Stantarea, montarea matritei, turnarea modelului, montajul si tiparul au ramas, in principiu, pentru mai bine de 300 de ani la fel cum au fost in perioada lui Gutenberg. Imbunatatirile aduse masinilor de tiparit au fost nesemnificative si, pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea, proiectul original al lui Gutenberg a fost aproape la fel ca la o presa obisnuita.
1460 – Cerneala tipografica a fost inventata la doar 15 ani dupa prima folosire a vopselurilor pentru pictura. Acestea trebuiau sa fie capabile sa adere pe o suprafata de metal si erau bazate pe uleiurile de in lasate un an pentru a permite sedimentului sa se depuna. Rasina putea fi apoi adaugata. Pigmentul negru era obtinut din funingine colectata din arderea carbunelui. Multi tipografi inca isi fabricau singuri in felul acesta cerneala pe la 1850.
aprox. 1500 – Tiparul a adus primul mediu de raspandire pentru publicitate si a inlocuit pe la 1500 vornicii care faceau anunturi in pietele centrale prin fluturasi de hartie.
1508 – Din initiativa voievodului Radu cel Mare, Domnul Tarii Romanesti, calugarul Macarie, primul tipograf roman, care invatase mestesugul la Venetia, incepe activitatea de tiparire a unor carti bisericesti in limba slavona. Astfel, in 1508, tipareste un Liturghier. Asadar, s-au implinit 500 de ani de la prima tiparitura de pe teritoriul tarilor romane.
1556 – Diaconul Coresi tipareste prima carte romaneasca la Schei.
1600 – Presa cu surub a fost imbunatatita pentru prima data din timpul lui Gutenberg prin introducerea unor arcuri care ajutau platoul sa se ridice rapid. Putea sa tipareasca pana la 250 de imprimari pe ora. Au inceput sa apara ziarele. Ele s-au dezvoltat din pamflete tiparite. Combinatia intre publicitate si ziare le-a permis acestora sa infloreasca incepand cu secolul al XVII-lea.
1640 – In tipografia de la Govora se tipareste Pravila, de catre calugarul carturar si tipograf Silvestru.
1643 – Mitropolitul Varlaam tipareste la Iasi, in tipografia de la Trei Ierarhi daruita de Petru Movila, mitropolitul Kievului, mai multe carti bisericesti in limba slavona.
1679 – Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, a tiparit Sfanta Liturghie.
1688 – Se tipareste Biblia de la Bucuresti la initiativa lui Serban Cantacuzino.
1799 – Tiparul prin litografie a fost inventat de austriacul Alois Senefelder. El a descoperit ca poate tipari de pe o suprafata plana, neteda, din calcar cu granulatie fina. In secolul al XIX-lea, litografia era metoda preferata pentru reproducerea de calitate a imaginilor pentru carti si alte publicatii, in culori sau monocrom. La inceputul secolului al XIX-lea, s-a descoperit ca reproducerea imaginilor era mai buna daca cerneala era transferata pe hartie printr-un cilindru infasurat pe un cauciuc, decat direct de pe piatra. Acest procedeu a inceput sa se numeasca offset, fiind folosit si in zilele noastre pe masinile moderne de tipar.
1803 – S-a inventat masina de fabricat hartie. Prima masina eficienta a fost inventata de Nicholas Louis Robert, dar patentul a fost dus in Anglia unde s-a pus la punct prima masina productiva. Hartia se fabrica in special din fibre de in si de bumbac.
1804 – Lordul Earl of Stanhope a inlocuit presa cu surub din lemn, practic neschimbata de pe vremea lui Gutenberg, cu o presa din fier.
1805 – Lordul Stanhope a introdus stereotipia care facea salvarea paginilor de pe matrita pentru retiparirea unei propozitii sau fraze.
1814 – Frederich Koenig a inventat masina de tiparit cu abur care s-a folosit de catre publicatia The Times din Londra.
1820 – A crescut numarul copiilor realizate pe ora de la 300 la 1100.
1822 – S-a inventat de catre William Church masina de turnat litere, considerata predecesoarea linotipului.
1827 – A crescut numarul copiilor realizate pe ora de la 1100 la 5000.
1829 – Procedeul de stereotipie s-a imbunatatit.
1840 – Americanul Richard March Hoe a dezvoltat o rotativa care putea sa functioneze cu 20000 de exemplare pe ora.
1840 – A inceput fabricarea hartiei din celuloza obtinuta din lemn, in 10 ani raspandindu-se in toata lumea.
1846 – March Hoe a inventat prima versiune de presa rotativa. A crescut numarul de exemplare pe ora la 24000.
1863 – William Bullock a imbunatatit o metoda de alimentare continua a hartiei in masina, fapt care a condus la inlocuirea colilor.
1872 - S-a inventat zincografia.
1880 – S-a inventat o metoda de producere a tonurilor intermediare, bazata pe sisteme de puncte de dimensiuni diferite.
1885 – Masinile linotip si monotip au fost imbunatatite.
1889 – La expozitia din Paris, Hippolyte Marinoni a aratat, pe o presa rotativa care folosea o rola de hartie, cum se tiparesc imaginile pe ambele fete ale hartiei, care apoi era taiata si faltuita in stive de ziare, intreaga operatie facandu-se la mare viteza.
1890 – Incepand din acest moment, a aparut o vasta oferta de rotative din care sa se aleaga, fiecare avand propria tehnologie. Evolutia s-a incheiat in anii '70, cand s-au dezvoltat tehnologia offset si fotomontajul.
1900 – 1970 – Producatorii au adaugat viteza si calitate la rotativele lor. Dupa 1900, electricitatea a inlocuit aburul si a permis aparitia unei varietati de componente electrice si inovatii care s-au aplicat pe rotative.
1920 – S-a automatizat procesul de stereotipie. Au aparut mecanismele de la falturi pentru suplimentare.
1960 – S-au folosit pentru prima data rotative offset pentru tiraje mici de ziar.
1980 – In anii '80, o data cu dezvoltarea internetului si a tehnicii IT, a avut loc o noua revolutie in domeniul tipografic, mai cu seama in prepress, prin inventarea CTP-ului si a programelor de prelucrare a imaginii. Pe masura ce umanitatea a evoluat, au avansat si tehnicile de imprimare a textului. Cererea crescanda de informare a determinat mintile luminate ale fiecarei epoci sa caute noi metode si sa aduca noi imbunatatiri pentru satisfacerea nevoii de cunoastere.